Așa începe povestea…

O carte într-o pagină

15 ianuarie 2013

8:00

Scris de:

Razboinicii„Vântul de seară sufla dinspre câmpii spre oraș și clătina cușca din gratii de fier, atârnată de arcul porții. Omul din cușcă se sprijini de țepușele orientate spre interior ale gratiilor și privi spre soarele care cobora spre apus. Avea puține opțiuni. Înainte să ridice cușca, îi tăiaseră pleoapele și îi legaseră încheieturile de gratii, așa că nu se putea răsuci sub privirea arzătoare a soarelui cartaginez.

Vântul, încărcat de praf, îi usca ochii dezgoliți, iar vederea i se încețoșa. Lacrimi, mai degrabă lacrimile trupului său decât ale inimii, îi curgeau slobode pe obraji. Mușchii care-i acționaseră pleopele, acum retezate, se zbăteau într-un reflex inutil, incapabili să-i umezeacă ochii și să-i împrospăteze privirea. Cu atât mai bine, erau prea puține luceuri acolo pe care să fi dorit să le vadă.

Ceva mai devreme, în aceeași zi, o mulțime de oameni se înșiraseră pe străzi să vadă soldații care râdeau și-l batjocoreau și-l rostogoleau în cușca aia cu gratii pline de țepușe. Deși suferise torturi cumplite, încă se împotrivea. Se agățase de gratii și se ținuse strâns, împotrivindu-se șocurilor și balansului cuștii, în vreme ce soldații o rostogoleau. Nu reușise pe deplin să se ferească, țepușele erau prea lungi. Avea vreo zece înțepături. Totuși, strădaniile nu fuseseră în zadar: nu era rănit de moarte. Acum se îndoia că făcuse un lucru înțelept.“

(Fragment din povestirea Triumful de Robin Hobb, cuprinsă în primul volum al antologiei Războinicii, coordonate de George R.R. Martin și Gardner Dozois și publicate de Editura Nemira)

826 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.