Brâncuși și dalta lui vrăjită

A fost odată

19 februarie 2013

9:15

Scris de: and

Brâncuși, al cărui nume străinii îl pronunță, “Brancusi”, este artistul român care, tăind piatra a știut să-i dea suflet și spirit, viață și nemurire. S-a născut la 19 februarie 1876, la Hobița, un sat din județul Gorj, în familia lui Nicolae Radu și a Mariei Brâncuși, fiind al șaselea copil al acestora. De la tatăl și bunicul său se pare că ar fi deprins îndemânarea cioplirii în lemnul care în mâinile sale prindea viață. Construiește o vioară din materiale găsite, fapt ce duce la înscrierea lui la Școala de Arte și Meserii din Craiova. Aici va realiza prima sa sculptură (1897), bustul lui Gheorghe Chitu, fondatorul acestei școli.  Devine apoi student al Școlii de Bellearte din București. În această perioadă se face remarcat printr-o serie de lucrări cum sunt “Bustul lui Vittelius” (una dintre puținele lucrări rămase din timpul școlii), “Capul lui Laocoon”, “Studiu”, “Ecorșeu”, lucrare care atestă studiul aprofundat al artistului asupra modelajului și anatomiei. Copii ale Ecorșeului vor fi folosite ca material didactic în școlile românești de medicină. În 1903 realizează la comandă “Bustul lui Carol Davila”, fondatorul Școlii Medicale din România. Lucrarea, executată inițial din ghips și apoi turnată în bronz, va suferi deteriorări și este ajustată (cu brațele ciuntite și fără egreta de la Chipiu), motiv pentru care Brâncuși, la vederea ei în 1938, a vrut să-i dea în judecată pe cei ce “adaptaseră” bustul. Cu o parte din banii  obținuți de pe urma “Bustului”, ultima tranșă nemaiprimind-o în urma unor divergențe avute cu privire la executarea lucrării, sculptorul se va îndrepta spre Paris, poposind mai întâi în satul natal. Va ajunge la Viena unde va lucra un timp ca decorator de mobilă, continuându-și apoi călătoria, pe jos, prin Bavaria și Elveția, călătorie de pe urma căreia se alege cu o puternică pneumonie. Ajuns la Paris este admis la “Școala Națională Superioară de Arte Frumoase”. Va refuza să lucreze în atelierul celebrului Rodin, spunând “La umbra marilor copaci nu crește nimic”. Cu “Sărut”, 1910, sculptură pentru care folosește tehnica tăierii directe, își dezvăluie identitatea artistică, reinterpretând iubirea, ca uniune a două entități ce se regăsesc pentru a restabili singularul originar al vieții. În atelierul său din Rue de Montparnasse vine în contact cu noncomformiștii vremii Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Amedeo Modigliani. Operele sale încep să fie expuse în mod constant la diferite expoziții și saloane din țară și străinătate, unde primesc importante premii și aprecieri din partea criticilor de artă. Cu anul 1910 începe lucrul la ciclul “Pasărea Măiastră”, lucrare prin care artistul desprinde zborul din piatră, esențializându-l. “Păsările măiastre m-au fascinat și nu m-au mai eliberat din mreaja lor” spunea Brâncuși. Numele său devine în scurt timp reper pentru arta vremurilor sale, sacralizând-o într-un secol aflat în derivă. În țară realizează tripticul “Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” și “Coloana fără de sfârșit a recunoștinței”, triptic închinat eroilor patriei căzuți în timpul Primului Război Mondial. Se regăsește aici întreaga dimensiune a artei populare românești pe care sculptorul o universalizează. S.U.A. Franța, Olanda, Anglia îl vor primi pe Brâncuși, recunoscând în el artistul care a regăsit simplitatea formei și a redescoperit esența lucrurilor. Lucrări ca “Domnișoara Pogany”, sculptură închinată pictoriței maghiare Margit Pogany care i-a fost iubită și i-a servit ca model, ciclul “Ovoidului”, Începutul lumii, Adam și Eva sau Himera, reprezintă dovezi ale unui geniu cu nume românesc care a reinventat spațiul, volumul, culoarea, lumina, și a așezat pe noi coordonate timpul și spațiul. O mare parte din operele sale Brâncuși le-a lăsat prin testament moștenire României, dar guvernul comunist din anii 50 nu le-a primit, considerând că ele sunt rodul putredei burghezii. Lucrările sale au intrat în posesia Franței, țară în Capitala căreia a și murit, la 16 martie 1957. Mormântul său se află la Paris, în cimitirul Montparnasse. În prezent autoritățile române încearcă să readucă osemintele lui Constantin Brâncuși în țara natală. Fascinanta biografie a artistului român l-a determinat pe renumitul regizor britanic Peter Greenaway să demareze proiectul unui lungmetraj artistic intitulat provizoriu “Brâncuși – de la București la Paris”, proiect ce, să sperăm, va fi realizat.

1593 vizualizari


Un comentariu

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.