Ce spun scriitorii despre prezența României la Salon du Livre

Cultură Exclusiv

12 martie 2013

12:34

Scris de:

Visitors browse at the annual Paris book fairCea de-a 33-a ediție a Salonului Internațional de Carte de la Paris se va desfășura între 22 și 25 martie, având ca invitați de onoare România și orașul Barcelona. Aproximativ 70 de evenimente sunt programate în cursul celor patru zile cât va dura Salonul de carte deschis la pavilionul expozițional de la Porte de Versailles, printre ele dezbateri pe diverse teme, lecturi publice, prezentări de carte, sesiuni de autografe, expoziții etc.

Institutul Cultural Român le-a adresat scriitorilor români participanți la ediția de anul acesta a Salon du livre două întrebări: Ce poate aduce literaturii române ediţia din acest an a Salon du Livre, al cărei slogan este “Lettres roumaines à lʼhonneur”? și Ce înseamnă pentru dumneavoastră prezenţa la această ediţie la care România este oaspete de onoare?

„Este o şansă ca editurile franceze să se intereseze de autorii români pe care sunt convinsă că vor începe să-i publice sau, cele care au făcut-o deja, să continue s-o facă şi mai susţinut. Pe de altă parte, cred însă că mai important este ceea ce aducem noi înşine Salonului şi, mai ales, cum vom reuşi să facem ca literatura noastră să fie, cu acest prilej special, cât mai bine pusă în valoare. Literatura română care va fi prezentă la Salon nu este cu nimic mai prejos decât literatura europeană de astăzi, doar că, datorită condiţiilor ştiute, e mai puţin exportată în spaţiul cultural european”, spunea Florina Ilis, una dintre cele mai importante scriitoare ale momentului, ce va participa la eveniment cu romanul „Cruciada copiilor”/ „La croisade des enfants” (Editions Des Syrtes), roman apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român, în traducerea lui Marily Le Nir. Romanul a fost premiat în Franţa în 2010 de către publicaţia Courrier International.

„Participarea României în calitate de invitat special la ediția din acest an a Salonului de Carte de la Paris înseamnă, desigur, o expunere necesară a literaturii noastre în cadrul unei manifestări ample, care se bucură de mare notorietate”, spunea și scriitorul Valentin Nicolau invitat la Paris în calitate de dramaturg, unul dintre cei mai cunoscuți și mai jucați dintre dramaturgii contemporani. „Literatura română de azi merită cunoscută. Diversă, provocatoare, cu mărcile ei singulare și cu semnele de sincronizare cu ce se întâmplă în literatura din alte spații, ea are nevoie de dialog în epoca multiculturalismului. Și oferă multe voci autentice, exact ce-i trebuie unei lumi care vorbește pe mai multe voci. Dincolo de a fi un privilegiu, participarea la Salon de Livre este pentru mine o plăcere. Plăcerea de a face parte dintr-un grup alcătuit din identități variate, care, împreună, configurează identitatea unei Românii necunoscute, victimă a clișeelor de percepție. Plus plăcerea de a intra în contact cu oameni de carte pasionați și profesioniști, la vremuri când cartea și cititul stau sub semnul unui viitor imprevizibil. Ceea ce, desigur, face parte din farmecul lor”, a adăugat el.

Norman Manea, invitat de asemenea la Paris în acea perioadă, vorbește despre felul cum s-a schimbat percepția asupra literaturii române de la prima sa participare și până azi: „Am fost prima dată la Salon du Livre în 1990, când mi-a apărut volumul “Le the de Proust” la Albin Michel. Era un moment de mare emoţie, imediat după prăbuşirea dictaturii în România. Acum ne aflăm la peste 20 ani de atunci, într-o cu totul altă situaţie. Literatura română se află, cred eu, într-o perioadă de mare efervescenţă creatoare şi editorial, iar noua generaţie de scriitori are o prezenţă de mare prospeţime şi de reală anvergură. O situaţie incomparabil mai promiţătoare decât zbuciumata situaţie politică a ţării, confirmând, din nou, peste ani, vorbele lui George Enescu, care spunea că dacă viaţa politică ar fi la noi la nivelul vieţii artistice am fi una dintre cele mai fericite ţări”.

Marta Petreu vorbește în schimb despre faptul că prezența României în acest context „înseamnă doar o şansă, o uşă care s-a deschis  – nu şi cîştigarea unui „concurs”. O cultură şi o literatură nu pot fi lansate „afară” numai prin asemenea evenimente excepţionale. România trebuie să îşi exporte cultura în mod constant, să fie tot timpul şi peste tot prezentă, pe toate pieţele importante de cultură, conform propriului său proiect cultural şi, trebuie s-o spun, pe cheltuiala proprie. Nu îmi fac iluzii şi nu cred că lumea ar avea nevoie de noi, piaţa culturală franceză este saturată de tot ce se întîmplă în Franţa însăşi şi în lume; dimpotrivă, ştiu că noi avem nevoie de lume, că noi avem o nevoie disperată să fim recunoscuţi din punctul de vedere al identităţii culturale, noi însemnînd România şi cultura românească”.

 

1622 vizualizari


Un comentariu

  1. Se remarca imediat neinvitarea scriitorului Paul Goma, desi nu necesita cheltuieli de transport-cazare!

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.