Cioran sau disperarea de a fi

A fost odată

8 aprilie 2013

10:05

Scris de:

cioran“Cezar? Don Quijote? Pe care dintre ei, în înfumurarea mea, voiam să mi-l aleg ca model? N-are importanță. Fapt este că, într-o zi, cândva, de pe un meleag îndepărtat, am pornit să cuceresc lumea, toate perplexitățile lumii…”,  sunt cuvintele lui Emil Cioran, filosoful și scriitorul român care, de pe culmile disperării, a vorbit lumii întregi despre viață, moarte și “inconvenientul de a te fi născut”, într-o limbă ce l-a așezat în rândul celor mai importanți gânditori ai secolului XX. S-a născut la Rășinari, în 8 aprilie 1911, ca unul din cei trei copii pe care protopopul Emilian Cioran și Elvira Cioran, descendentă din nobilimea transilvană, i-a avut. Despre copilăria petrecută în satul natal, Cioran avea să-și amintească la un moment dat: “Timp de zece ani am hoinărit de dimineață până seara într-un fel de paradis. Când a trebuit să-l părăsesc și să plec la liceu, în șaretă am avut o criză de disperare de care îmi amintesc și astăzi… Cred că ar fi fost mult mai bine pentru mine dacă aș fi rămas ajutor de cioban, în micul sat din care provin. Aș fi înțeles esențialul la fel de bine ca și acum”. După absolvirea liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu, unde va locui în casa unei familii de nemți de la care va învăța să-i citească în original pe Kant, Schopenhauer și Nietzsche, devine student al Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității București.

Aici îi va avea ca profesori pe Tudor Vianu și Nae Ionescu, personalități de aleasă erudiție care au influențat gândirea și creația multor figuri marcante ale culturii române cum ar fi Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu și Mihail Sebastian. Fire și spirit boem, nesupus niciunei îngrădiri sau reguli sociale, Cioran va refuza toată viața, cu obstinație, să lucreze, “nici măcar cinci minute”, pentru a se întreține, trăind din ajutorul părinților și al prietenilor avuți. La 22 de ani va obține o bursă de studii la Berlin unde își va continua studiile de filozofie, obținându-și licența cu magna cum laude. Întors în țară va publica Pe culmile disperării (Premiul comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români), Cartea amăgirilor, Schimbarea la față a României și Lacrimi și sfinți, opere care vor da la iveală spiritul unui om a cărui existență va fi măcinată întotdeauna de un nihilism profund și de o obsesie a sinuciderii.

Timp de un an va fi profesor de filozofie la liceul “Andrei Șaguna” din Brașov, pentru ca, un an mai târziu (1937), să plece la Sorbona, Paris, ca bursier  al Institutului Francez din București. Se va stabili definitiv în capitala franceză unde va locui, pe Rue de l’Odeon, alături de Simone Boué, femeia și scriitoarea ce îi va sta alături până la moarte. Cei doi vor fi vizitați aici în permanență de cunoscuți oameni de cultură, scriitori și traducători ca Eugen Ionescu, Samuel Beckett, Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Monica Lovinescu, Sanda Stolojan și alții.

Cioran nu va renunța niciodată la cetățenia română, în ciuda retragerii de către autoritățile comuniste din țară a acesteia, ca urmare a antiromânismului pe care și-l va afirma în scrierile sale. Îndreptar pătimaș va fi ultima lucrare în limba română. De aici înainte scrie doar în franceză, volume ca Précis de décomposition, Syllogismes de l’amertume, De l’inconvénient d’être né sau Exercices d’admiration: essais et portraits afirmându-i spiritul de cugetător și pe plan internațional.  Nu va avea niciodată copii pentru că, după cum el însuși avea să o spună, “…este o crimă să transmiți propriile tale defecte unei progenituri și să o obligi să treacă prin aceleași încercări ca și tine”. Emil Cioran va muri la 20 iunie 1995 la Paris și va fi înmormântat în cimitirul Montparnasse, acolo unde se află îngropați și Eugen Ionescu, Constantin Brâncuși și Tristan Tzara.

971 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.