Criza cărților și cărțile crizei

Exclusiv

2 aprilie 2013

11:55

Scris de:

carti crizaNimic nu e ceeea ce pare. E o replică tocită în filmele americane proaste sau în filmele care-și mai permit luxul ironiei. La noi însă e cât se poate de adevărat. În România nimic nu e ceea ce pare. Nici criza.

Criza nu iartă nimic. Și mai ales nu iartă comportamentul românilor, altfel spus, reacțiile lor la diverse situații din realitate. Românilor le e frică să mai cumpere, chiar dacă au bani suficienți, lucruri care nu sunt de strictă necesitate. Și, pentru majoritatea, cărțile nu sunt deloc de strictă necesitate, se pare. Sunt o dulce inutilitate, cum au mai fost aceste obiecte de hârtie, cu coperte, de-a lungul istoriei. Dominat de frică, frica de mai rău, alimentată zilnic, obsesiv de canalele media -, românul se gândește că, decât să dea 20 de lei pe o carte pe care ar vrea s-o citească, mai bine păstrează banii. Este, într-un fel, o frică inconștientă de sărăcie. Și iluzia că face o economie, cât de mică, necumpărând ceva fără de care poate trăi, îl ajută. Speranța e cel mai bun medicament, zicea Alexandre Dumas. Și doar îl credem, imaginația lui văzuse atâtea….

Criza editorială este, de fapt, o criză financiară. Potrivit unui studiu realizat prin programul PROEDIT pentru Uniunea Editorilor din România, în timpul crizei economice de la noi, producţia de titluri de carte noi a înregistrat o creştere, s-au tipărit scrierile mai multor scriitori români, dar au scăzut tirajele. Logic, căci numărul oamenilor care cumpără cărți a scăzut. Sursa citată susține chiar că s-a înjumătățit, din cauza lipsei de interes, una dintre problemele de nerezolvat pentru edituri. Studiul „Adaptabilitatea angajaţilor din domeniul editorial la recesiunea economică şi la criza culturii scrise”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), prin accesarea a 401 de edituri din România (un număr halucitant, dacă vorbim despre tiraje medii de 1500 de exemplare pentru un titlu…), susține că lipsa de interes a posibililor cumpărători este lucrul cel mai grav. El e urmat, potrivit studiului, de lipsa de capital cu care dau piept editurile și de vânzările slabe și taxele și impozitele mari.

Cercul cumpărătorilor nu numai că nu se lărgește, ba chiar se micșorează. Oamenii sunt din de în ce mai fascinați și mai dependeți de minunile tehnologiei, iar a-ți petrece timpul citind o carte în format clasic ar putea deveni, în scurtă vreme, o activitate sinonimă cu a te juca cu un obiect de muzeu. E o chestie demodată, de aceea va ajunge chiar excentrică. Poate copilului tău îi va fi chiar rușine de colegi că face așa ceva. Îi vor spune că e tocilar sau/și sărac, dacă citește cărți. Ei au parale, dar fac altceva cu ele. Cumpără gadgeturi, haine etc. „Eu iau lucruri necesare, nu dau banii pe prostii.”

Ce fel de criză este aceasta? Una care vine de demult și începe acasă, în sânul celulei care e baza societății, în primii ani. Una din care copiii au nevoie să fie salvați. Din nefericire însă, din ce în ce mai puțini au noroc să-și găsească salvatorii…

1529 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.