Cu ce se mângâie un imbecil

Exercițiu de gândire

13 februarie 2013

8:48

Scris de: and

Trăim în era vitezei. Suntem oamenii informației și, adesea, victimele ei. Fără gândire, informația nu poate duce la cunoaștere. Fără cunoaștere, suntem neputincioși.

Zi de zi, cotidianul Epoca.ro își invită cititorii la un exercițiu de gândire, pornind de la o opinie pe o temă de actualitate, exprimată de o personalitate a timpului nostru sau de un gânditor din vremuri apuse.

Folosul că trăiești între câini, mâțe și găini e înainte de toate moral. Pisicile și dulăii nu dau, ca păsările, ouă și nu dau nimic, afară de osteneală cu mătura, cu grebla, dar naturalia non turpia… Mai lipsesc din universitatea ogrăzii un cal, un bou și un măgar pentru ca să fie aproape toate facultățile casnice reprezentate. Cât privește broasca, bufnița, ariciul, aceste blânde viețuitoare  ar corespunde cu niște cursuri serale care țin toată noaptea. Noctambulismul nu e o invențiune a jucătorilor de pocher, ci cea mai veche noctambulă e luna, pribeagă prin răspântiile cu becuri de stele și palidă ca o băutoare de absint.

Între oameni sunt tot soiul nu atât de varietăți cât mai ales de variabilități. Că unul vine pe lume cârn și altul prea lung la nas nu supără genul. Ceea ce  jignește la om și cu deosebire la omul civilizat e aptitudinea lui de a schimba câte nasuri dorește și oricâte obraze, pe care le poartă cu sine, în buzunar. Tehnica transformării, atât a fizionomiei, cât și a capului cu totul, a dus la perfecțiune de materiale, subțiate treptat, până a le obține aproape abstracte și făcând cu putință transportarea lor lesnicioasă, fără să incomodeze mai mult ca un pachet de țigări.

O infimă fracțiune de indivizi înțeleg lucrurile într – altfel, probabil cei mai mărginiți, din care face parte cu evidență și semnatarul. Noroc pentru colectivitate, că ei n-au nici un rol social și că se fac de râs, când pe amvoane, când pe scris, recomandând portul pe toată viața al unei singure fizionomii, pretinzând că nu s-ar uza la purtare, și că nu trebuie dată la spălat. Relativ, ca să spunem așa, la convingeri și credințe (vai ! ce arhaisme !) schimbate săptămânal sau aninate pe anumite zile de călindar, un om politic eminent, și fără îndoială de al nostru, a proclamat odinioară un mare adevăr, că numai proștii nu-și primenesc părerile de câteva ori pe an.

Dar ce sunt animalele altceva decât niște proaste, de vreme ce se și numesc dobitoace ? Există și la  om această prostie masivă care face câteodată cât o inteligență și-l face să prefere semenilor lui societatea câinilor, a mâțelor, a cocoșilor, a pomilor și a florilor.

Nu-ți poți închipui, domnule cititor, de la etajul al zecelea al unui bloc ornat cu mozaicuri și reflexe de sidef, ce bine te simți între necuvântătoare și  nescriitoare. Fiecare pasăre piere pe limba ei. Curcanul nu face ca pitulicea, vrabia nu vrea să fie privighetoare, broasca numai în fabulă se umflă cât vaca. Cireșul nu dă caise, ciuperca nu face frunze, crăița își păstrează mirosul ei și nu ia cu împrumut aromele crinului și ale rozei. Te duci cu coșul de  papură și aduni ouăle găinii: ea nu dă portocale, nici mingi.

A ! iată și porcul. Bună dimineața, porcule, ia dă-te nițel deoparte să-ți curăț murdăria. Murdăria dumitale îmi place: atâta știi, atâta faci și nu te încurci cu  idealuri mai sus de coada dumitale răsucită, ca să le spurci.

(Tudor Arghezi,  Adevărul, an LX, nr. 16.557, 8 mai 1946)

Etichete:
962 vizualizari


Un comentariu

  1. nadia nitov spune:

    admirabil! pe sufletul meu! multumesc epoca.ro! stiam eu de ce imi place arghezi si de ce stiu psalmii lui!

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.