Eppur si muove! Și totuși, se mișcă!

A fost odată

15 februarie 2013

9:05

Scris de: and

Sunt cuvintele pe care italianul Galileo Galilei se spune că le-ar fi rostit după ce a fost nevoit să-și retragă teoria conform căreia Pământul se mișcă în jurul Soarelui. Astronom, fizician, matematician și filosof, Galileo Galilei a fost deschizător de drumuri în multe din științele care au împins omenirea mai departe. Stephen Hawking, celebrul fizician englez și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, cel care, complet paralizat, construiește teorii despre univers dintr-un scaun de infirm și care s-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei, l-a numit pe acesta responsabil mai mult decât oricare pentru nașterea științei moderne. Galileo Galilei, pe numele adevărat Galileo di Vicenzo Bonaiuti de’ Galilei, s-a născut la 15 februarie 1564, la Pisa, Italia. A fost primul din cei șapte copii ai lui Vicenzo Galilei, negustor de stofe și teoretician în domeniul muzicii. În 1574 începe să studieze literatura și logica la Florența, apoi din dorința tatălui său se înscrie în 1851 la Facultatea de medicină a Universității din Pisa pe care însă o abandonează în favoarea matematicii. Devine pasionat de Mecanică, domeniu în care face importante descoperiri: accelerarea corpurilor aflate în cădere, traiectoria parabolică a unui proiectilelor și rezistența la rupere a solidelor. Timp de 4 ani predă matematica în particular, apoi în 1589 la Pisa, chiar dacă nu avea încă o diplomă. În 1592 devine profesor la Studio di Padova (Universitatea din Padova), cea mai distinsă universitate din Europa de la acea vreme, unde predă geometrie, mecanică și astronomie. În această perioadă inventează telescopul pornind de la un dispozitiv realizat de un olandez, telescop pe care îl dăruiește Republicii Veneția spre a-l folosi în călătoriile pe mare. Pentru gestul său a fost numit pe viață profesor la Universitatea din Padova, cu salariul mărit.

Perfecționându-și în permanență telescopul, începe să studieze bolta cerească, descoperind ceea ce nimeni până la el nu descoperise. Astfel, a constatat că Luna nu este netedă, ci inegală, aspră, plină de cavități și proeminențe și face primele observații legate de galaxia noastră, “Calea Lactee”. Descoperă cei 4 “sateliți” (termenul a fost introdus de astronomul german Johannes Kepler) ai planetei Jupiter, pe care îi numește “Astri Medicei”, în onoarea lui Cosimo de Medici, marele duce al Toscanei. În 1992 sonda spațială Galileo (deci care poartă numele omului de știință italian) a ajuns pe Jupiter, studiind planeta ai cărei patru sateliți naturali fuseseră observați pentru prima dată de Galilei în urmă cu 382 de ani. Observă forma ciudată a lui Saturn, fazele planetei Venus, rotația Soarelui în jurul axei sale și petele de pe suprafața acestuia, descoperiri cruciale pentru astronomie, pentru știință. În 1632 scrie capodopera sa “Dialog despre cele două sisteme planetare principale ale lumii”, lucrare în care apare consemnată teoria potrivit căreia Pământul se învârte în jurul Soarelui (heliocentrism). Cartea a stârnit reacții violente din partea Bisericii, fiind interzisă și arsă de Inchiziție. Republicarea ei a devenit posibilă abia în 1835. Pentru cele susținute, Galilei a fost excomunicat și condamnat la închisoare pe viață, sentință schimbată în arest la domiciliu. Silit să renunțe la ideile și teoria sa, orb (suferea de cataractă), bătrân și bolnav, a murit, după un puternic acces de febră în 1642, la vârsta de 78 de ani. Va fi înmormântat în basilica “Santa Croce” din Florența. În anul 1992, Vaticanul recunoaște contribuția deosebită a lui Galileo Galilei pe tărâmul științelor și îl absolvă de erezie.

Etichete:
961 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.