Einstein, omul relativităţii

A fost odată

14 martie 2013

9:09

Scris de:

Albert_EinsteinLa 14 martie 1879, a văzut lumina zilei fizicianul şi omul de ştiinţă Albert Einstein, cel care a dat noi dimensiuni timpului şi spaţiului prin celebra sa teorie a relativităţii. S-a născut în oraşul universitar Ulm din Germania. Părinţii, săi, Hermann, (electrician) şi Pauline Einstein (născută Koch) erau evrei de origine.

La vârsta de un an, micuţul Einstein se mută cu părinţii şi bunicul lui la München, unde tatăl îşi va deschide un atelier de reparat produse electrice. A fost un copil cu probleme, care a început să vorbească destul de târziu, la trei ani, motiv pentru care s-a crezut că suferă de un uşor retard, lucru însă necomfirmat până în prezent. Rezultatele slabe la învăţătură, precum şi atitudinea de “mic răzvrătit”, l-au trecut în categoria elevilor “problemă”. La cinci ani primeşte de la tatăl său o busolă, obiect ce-l va marca profund, aşa cum, chiar el avea s-o mărturisească.

Proprietatea curioasă a micului instrument de a-şi menţine acul în aceeaşi poziţie, indiferent de orientarea cadranului, l-a uimit, efectiv şi îi va aprinde dorinţa de a cerceta şi dezlega tainele naturii, preocupare ce l-a însoţit în toţi anii ce au urmat. Începe să ia lecţii de vioară, (mama sa cânta foarte bine la pian sonatele lui Beethoven). Între 1885 şi 1888, este elev la şcoala elementară din München. Devine, la îndrumarea tatălui său, care îi observase aptitudinile, elev la gimnaziul Luitpold din acelaşi oraş, gimnaziu care în zilele noastre îi poartă numele. Fire liberă, cu o personalitate puternică, se adaptează cu greu la atmosfera şi programul riguros al gimnaziului, dispreţuind programa care nu permitea unui spirit tânăr să gândească şi să descopere singur.

La vârsta de 10 ani, prin intermediul unui prieten de familie, student la medicină, ce îi procură cărţi, Einstein îl descoperă pe Euclid şi a sa lucrare “Elementele”, care îi va lăsa o adâncă impresie. Caracter autodidact, viitorul savant începe să studieze matematica şi ştiinţele naturii, în timp ce pentru celelalte materii afişează un interes simulat. În 1895 dă examen de admitere la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Zürich (ETH), însă îl pică, devenind elev al unei şcoli din oraşul elveţian Aarau. În 1896, Einstein obţine un certificat care atestă faptul că nu este cetăţean german, cetăţenie la care renunţase pentru a evita serviciul militar. Din acel moment, timp de 5 ani, el va fi un apatrid. De-a lungul vieţii, forţat de împrejurări, sau pentru a-şi atinge unele scopuri, savantul german îşi va schimba deseori cetăţenia. Va fi rând pe rând cetăţean german, apoi  elveţian, austriac şi american.

În perioada apatridă, reuşeşte să intre la ETH fără a mai susţine vreun examen. Aici va fi coleg cu viitorul matematician Marcel Grossmann şi cu Mileva Maric, o tânără sârbă, cu patru ani mai mare decât el, cu care se va căsători. Această căsătorie nu a fost pe placul părinţilor lui Albert nici chiar atunci când în viaţa cuplului a apărut o fetiţă, Lieserl. (se pare că fetiţa a fost dată spre adopţie). După căsătorie (1903), Mileva i-a dăruit doi băieţi, Hans Albert şi Eduard. Se vor despărţi în 1914, divorţul încheindu-se cinci ani mai târziu. Einstein se va căsători după aceea cu o verişoară, Elsa Lowenthal, cu care va trăi până la moartea acesteia, în 1936. După absolvirea ETH, nu reuşeşte să-şi găsească un post în cadrul vreunei universităţi. Pentru a-şi asigura mijloacele de subzistenţă acceptă o funcţie la “Oficiul Elveţian de Patente”, lucru pe care nu-l va regreta însă niciodată, datorită muncii antrenante pe care o va desfăşura aici.

În 1905 îşi dă doctoratul cu o teză privind moleculele şi mişcarea lor într-o soluţie. Tot în acelaşi an va trimite anuarului german de fizică “Annalen der Physik” celebra lucrare “Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare”, lucrare care conţinea ceea ce avea să fie cunoscută mai târziu drept Teoria relativităţii restrânse ce demonstrează că toate măsurătorile timpului şi spaţiului depind de judecăţi asupra simultaneităţii a două evenimente diferite. Această teorie este urmată de  Teoria relativităţii generalizate care demonstrează că nu există un timp absolut şi că, bineînţeles totul este relativ. Teoria relativităţii generalizate a fost confirmată prin diverse observaţii astronomice. Datorită studiilor şi teoriilor sale revoluţionare,  Einstein devine repede unul din cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă de pe planetă. În timpul Primului Război Mondial a fost printre puţinii savanţi care au avut curajul să condamne participarea Germaniei la acest conflict. Va sprijini întotdeauna cele două mişcări sociale, pacifismul şi sionismul. A inaugurat Universitatea ebraică din Ierusalim.

Odată cu venirea lui Hitler la putere, Einstein emigrează în SUA. Ca semn de apreciere pentru importanţa descoperirilor sale, este recompensat, în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică. În 1999, ziarul “Time” îl numeşte “personalitatea secolului”, iar Germania decretează anul 2005 “Anul Einstein”, ocazie cu care este  tipărită o emisiune filatelică purtând chipul lui. În onoarea sa elementul cu numărul 99 din sistemul periodic al elementelor a fost botezat Einsteiniu, iar un crater de pe Lună îi poartă numele. Albert Einstein se stinge din viaţă la 18 aprilie 1955, în urma unui atac de cord. Va fi incinerat, iar cenuşa va fi aruncată într-un râu din New Jersey. Fără permisiunea familiei, patologul spitalului Princeton, Thomas Stolz Harvey, i-a scos creierul pentru a fi studiat de generaţiile viitoare.

 

807 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.