Francisco Goya sau somnul rațiunii naște monștri

A fost odată

16 aprilie 2013

1:00

Scris de:

Francisco GoyaPe 16 aprilie 1828 moare departe de casă, în Franța, după o bătrânețe neliniștită un pictor care lăsa în urmă mărturii tulburătoare ale descinderilor sale în infern: Francisco Goya.

Se întâmpla după ani întregi de suferință, în care artistul se confruntase cu chinuri fizice și sufletești, după o existență agitată, în care gloria coabitase cu frustrarea și cu chinul provocat de surzenie, care-l afectase încă de pe la mijlocul vieții. Cu câțiva ani în urmă, după moartea soției, pictorul se mutase într-o casă de lângă Madrid, pe care o va alinta cinic cu denumirea Casa Surdului. Asta, pentru că Francisco Goya suferea de această infirmitate, cauza izolării sale de lume după ani de faimă dobândită în calitatea sa de pictor al Curții Regale din Spania. Din pricina surzeniei, omul a coborât în coșmarurile cele mai negre ale închipuirii și a pictat născocirile cele mai sumbre ivite din vis și din contactul cu o realitate văzută cu ochii nebuniei. Goya constata pe propria piele că somnul rațiunii naște monștri, constatare cu care avea să fie asociat în eternitate.

În bătrânețea lui agitată, artistul care cu ani în urmă bucurase spaniolii cu tablourile lui liniștite avea să zugrăvească forme tenebroase, chipuri chinuitate, coșmaruri în cromatică incertă. Realitatea crudă, deprimantă, dramatică și-a făcut loc în arta lui, care s-a despărțit de convențiile cuminți ale vremii și a pornit pe drumul ei. Stau mărturie o mulțime de gravuri și picturi precum Doi bătrâni mâncând supă sau Saturn devorându-și copiii.

Stabilit la Bordeaux, departe de Europa dezlănțuită în conflicte și războaie, Goya nu mai aude sunetele lumii reale și se închide în culorile și formele lumii sale imaginare, o lume populată de monștri și făpturi înfricoșătoare sau pur și simplu de nuanțe întunecate. Acolo avea să picteze în continuare portrete și miniaturi în ultimii trei ani de viață. În orașul francez se va și stinge din viață, iar rămășițele sale pământești vor ajunge în Spania abia la sfârșitul Primului Război Mondial. Opera lui ocupă de atunci un loc important în istoria artei europene și nu a încetat să înfierbânte imaginația creatorilor. Ce spunea în secolul al XIX-lea scriitorul francez Théophile Gautier rămâne valabil și azi: În mormântul lui Goya se odihnește vechea artă spaniolă, universul pierdut pe vecie al toreadorilor, majos și manolas, universul călugărițelor, contrabandiștilor, bandiților și vrăjitoarelor, întregul folclor bogat al peninsulei.

5712 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.