Gagarin, un rus cât Pământul de mare

A fost odată

9 martie 2013

1:30

Scris de: and

Gagarin_in_SwedenLa 9 martie 1934 se năştea, în satul Kluşino, din Rusia, (în prezent satul îi poartă numele, în semn de omagiu), Iuri Alexeevici Gagarin, primul om care a zburat în afara Pământului şi totodată primul om ce a efectuat un zbor pe orbita acestuia, împlinind astfel unul din cele mai mari visuri ale omenirii, cucerirea spaţiului cosmic. A fost unul din cei patru copii (ceilalţi trei sunt Valentin, Zoia şi Boris), pe care Alexei Ivanovici Gagarin şi Anna Timofeevna Gagarin, lucrători într-unul din vestitele colhozuri ce împânzeau Mama Rusie, i-a avut. În urma învadării Uniunii Sovietice de către trupele naziste, familia Gagarin va trece printr-o perioadă deosebit de grea. Îşi va pierde casa, fiind nevoită să locuiască timp de un an de zile într-un adăpost, laolaltă cu multe alte familii din sat, situaţie ce se va schimba în bine odată cu victoriile pe care „armata roşie” începe să le obţină. În timpul retragerii nemţilor, fratele său, Valentin, şi sora sa, Zoia, sunt luaţi prizonieri şi duşi în Germania. Despre soarta lor nu s-a ştiut nimic până la sfârşitul războiului, când cei doi vor fi eliberaţi şi se vor întoarce acasă.

Fire muncitoare, cu o inteligenţă nativă, Iuri a lucrat mai întâi într-un combinat metalurgic, pentru ca apoi să devină elev al unui liceu tehnic din oraşul Saratov. Pasionat de zbor, se înscrie într-un club aeronautic, ocazie cu care începe să ia primele lecţii de pilotaj. Devine pilot militar în urma absolvirii Academiei Militare de Aviaţie din Regiunea Orenburg. Aici o întâlneşte pe studenta la medicină Valentina Goriaciova care îi va deveni soţie. La 26 de ani va fi inclus, împreună cu alţi 19 piloţi, în Programul Spaţial Sovietic, ce urma să aleagă candidatul pentru zborul în spaţiu. Singurii rămaşi în cursă au fost Iuri Gagarin şi Gherman Titov, (acesta din urmă avea să efectueze şi el,  în august 1961, la bordul navetei Vostok 2, un zbor pe orbita pământului).

În cadrul Programului, cei doi vor fi  supuşi la numeroase teste şi experimente ce vizau capacităţile fizice şi psihice ale fiinţei umane, comportamentul organismului uman în condiţii de imponderabilitate. Cu un aspect fizic plăcut, cu o carismă de netăgăduit, Gagarin a reprezentat cu succes imaginea Uniunii Sovietice în străinătate. Pe data de 12 aprilie 1961, cosmonautul rus, la bordul navetei spaţiale Vostok 1, a ajuns în spaţiu, la aproximativ 327 de kilometri altitudine. Zborul a durat 108 minute, Vostok deplasându-se cu o viteză de 27.400km/h şi fiind condusă integral de un sistem de control automat. Avea un diametru de 2,3 metri şi putea lua la bord doar o singură persoană care era „ancorată” de un scaun. Gagarin a petrecut în spaţiu o oră şi 48 de minute. La întoarcerea în spaţiul atmosferic, la o altitudine de 7 km cosmonautul s-a catapultat pentru că nu ar fi rezistat impactului. Reuşita misiunii a fost o ocazie prin care sovieticii au căutat să arate supremaţia comunismului luminos în faţa capitalismului putred. După „aventura” Vostok  (au mai existat încă cinci misiuni Vostok, în cea de-a şasea, aflându-se, la bordul navetei, Valentina Tereshkova, prima femeie care a călătorit în spaţiu), Iuri a devenit pilot militar, „reprofilare” ce i-a adus sfârşitul.

În ziua de 27 martie 1968, Iuri Alexeevici Gagarin se prăbuşeşte cu puţin timp înainte de aterizare cu avionul MIG-15UTI, pe care îl pilota, lângă oraşul Kirzhach. Lângă el se afla copilotul Vladimir Serughin. Zborul era unul de rutină, din cadrul antrenamentului efectuat periodic. În acea zi condiţiile meteo erau dintre cele mai bune. Dacă ne gândim şi la experienţa avută de cei doi piloţi la bordul unui avion, atunci rămâne cu adevărat inexplicabilă prăbuşirea MIG-ului. Cadavrele şi resturile avionul au fost găsite, după câteva ore bune de căutare, într-o pădure. În urma investigaţiilor, la care au participat peste 200 de experţi, nu s-a ajuns la nicio explicaţie cu privire la motivul ce a dus la declanşarea tragicului eveniment. Pentru a nu strica imaginea eroului naţional, Leonid Brejnev, preşedintele de atunci al Uniunii Sovietice a ordonat oprirea anchetei şi trecerea dosarului sub aripa KGB-ului la „strict secret”. Însă misterul care învăluie moartea lui Iuri Gagarin a generat teorii şi ipoteze dintre cele mai surprinzătoare. Astfel, s-a spus că Gagarin şi Serughin ar fi pilotat în stare de ebrietate. O altă ipoteză avansată a fost aceea a înscenării unui accident pentru a se ascunde faptul că Gagarin a fost răpit de extratereştri. Alte variante de natură să explice ceea ce s-a întâmplat în martie 68 sunt, de pildă, internarea lui Iuri într-un ospiciu, de către autorităţile comuniste, enervate de popularitatea tot mai crescândă a acestuia, sau ipoteza destul de „cinematografică” a înscenării propriei morţi şi a recurgerii la operaţii estetice în urma cărora să poată fugi din ţară. În 2011, Rusia a făcut publice concluziile cu privire la cauzele prăbuşirii avionului. Se pare că totul s-a datorat unei erori de pilotaj comise pentru a se evita o sondă atmosferică. Trupurile lui Iuri Gagarin şi Vladimir Serughin au fost incinerate, iar cenuşa îngropată în zidurile Kremlinului.

1041 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.