Goldoni, autor de bestseller

A fost odată

24 februarie 2013

23:49

Scris de: and

Unul dintre cei mai importanţi, mai apreciaţi şi mai cunoscuţi dramaturgi din istoria  universală a teatrului s-a născut în Italia, la Veneţia, în ziua de 25 februarie 1707 (în acelaşi an cu dramaturgul şi romancierul englez Henry Fielding). Carlo Osvaldo Goldoni aşa cum apare în actul de naştere a fost încă de mic atras de lumea teatrului, motiv pentru care în copilărie la un moment dat a fugit cu o trupă de actori ambulanţi.

Pasiunea pentru teatru i-a fost insuflată de bunicul său, Carlo Alessandro, în casa căruia se țineau deseori mici concerte şi piese de teatru. Moartea lui Alessandro a adus multe datorii şi a zdruncinat financiar viaţa familiei Goldoni. Părinţii, Giulio Goldoni, medic, şi mama sa, Margherita Savioni (după numele de fată), îl duc pe copil la Perugia pentru a învăţa  gramatica şi retorica, apoi la Rimini pentru a studia filosofia. Aici însă, Goldoni îşi va petrece mare parte a timpului citind piese din teatrul grec şi latin. Atmosfera  profund religioasă de la colegiu nu l-a împiedicat să scrie un poem prin care ridiculiza viaţa aristocraţiei. Este exmatriculat, ca urmare a scandalului stârnit de acele versuri.

Viaţa sa a fost un îndelung periplu prin oraşele Italiei, o nesfârşită călătorie prin lumea pe care a iubit-o şi care, aşa cum scria în “Memoriile” sale, i-a dăruit cu generozitate subiecte pentru teatrul său, chipuri şi caractere, întâmplări şi situaţii atât de fireşti, încât păreau inventate chiar de el. Una din primele sale piese de teatru, tragedia „Amalasunta”, a fost un eşec financiar, fiind în acelaşi timp desființată de critica vremii. În 1736, aflat într-un turneu la Genova, cu trupa San Samuele, pentru care scria teatru, se îndrăgosteşte de Nicoletta Conio, o tânără de 19 ani, fiica unui notar, cu care pleacă la Veneţia unde se şi căsătoresc. În această perioadă a scris librete pentru opere. La scurt timp după căsătorie devine director de teatru şi consul al Republicii Genova la Veneţia.

A scris pentru multe teatre, printre care şi pentru teatrul San Luca, teatru ce azi îi poartă numele. A introdus în vremea sa teatrul bazat pe textul scris, eliminând improvizaţia din cadrul commediei dell’Arte, deschizând noi modalităţi de expresie. Comedii ca Slugă la doi stăpâni, Hangiţa, Cafeneaua, Bădăranii sau Gâlcevile din Chioggia sunt dovada unei adânci maturităţi artistice pe care timpul a înnobilat-o, făcând-o de necontestat. Trist şi deziluzionat pentru că nu este înţeles, părăseşte Italia şi se stabileşte la Paris, unde va şi muri, în ziua de 6 februarie 1793, la vârsta de 86 de ani. Carlo Goldoni a purtat cu sine datele unei biografii de excepţie. A studiat filosofia, a vrut la un moment dat să devină călugăr, a fost avocat, s-a aventurat în diplomaţie, însă marea lui dragoste a rămas teatrul prin intermediul căruia şi-a râs întotdeauna de cei zgârciţi, de lacomi, de prostia şi naivitatea oamenilor, de fanfaronii şi ridicolii vremurilor lui şi ai vremurilor dintotdeauna. A scris dramaturgie, librete pentru opere, versuri.

Piesele sale au indignat şi deopotrivă stârnit ropote de aplauze, au cunoscut eşecul, dar şi succesul deplin, au fost cerute constant de public și de toate teatrele, asigurându-i artistului italian locul binemeritat în Panteonul culturii universale.

În România au existat traduceri ale comediilor lui Goldoni în limba greacă şi franceză încă de la începutul anilor 1800. Prima reprezentaţie a unei piese de Goldoni în limba română este Văduva isteaţă, jucată în 1836 la Filarmonică. Trebuie amintită aici, excelenta ecranizare din 1960 a piesei Bădăranii în regia lui Sică Alexandrescu şi cu o distribuţie de neuitat: Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, George Calboreanu, Radu Beligan, Nicky Atanasiu, Silvia Dumitrescu-Timică, Sanda Toma, Coca Andronescu, Carmen Stănesu, Vasilica Tastaman, Marcel Anghelescu, Cella Dima, Nineta Gusti, Constantin Rauţchi, Silly Vasiliu, Ovid Teodorescu şi Aurora Eliad. Nemuritoare rămâne și montarea de la Teatrul Național din București în regia aceluiași Sică Alexandrescu.

820 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.