Ion Minulescu, poetul senzațiilor

A fost odată

11 aprilie 2013

1:00

Scris de:

Ion MinulescuPe 11 aprilie 1944 s-a stins din viaţă la Bucureşti poetul şi prozatorul Ion Minulescu, reprezentant de seamă al literaturii şi simbolismului românesc.

S-a născut la 6 ianuarie 1881 în Bucureşti. Copilăria şi-a petrecut-o la Slatina, oraşul natal al mamei sale, Alexandrina Ciucă. După şcoala primară şi gimnazială făcute la Piteşti, perioadă în care îi apar primele poezii publicate în revista Povestea vorbei şi mai apoi în Foaia pentru toţi, urmează cursurile liceale la o instituţie particulară Brânză şi Arghirescu din capitală.  După absolvire, pleacă la Paris pentru a studia Dreptul pe care însă îl abandonează în momentul în care descoperă literatura simbolistă. Se întoarce în ţară după patru ani şi începe să scrie poezie şi proză. Publică poezii şi fragmente de proză din Jurnalul unui pribeag  în revista Viaţa nouă, condusă de Ovid Densuşianu. În 1906 îi apar în Viaţa literară şi artistică o parte din creaţiile lirice care vor alcătui volumul Romanţe pentru mai târziu. Tot în acest an îl va cunoaşte pe poetul Dimitrie Anghel, de care îl va lega o prietenie profundă şi cu care va începe să traducă versuri din Albert Samain, Charles Guérin, Henry Bataille şi Henri de Régnier, apărute în Sămănătorul. Începe să ia parte la şedinţele cenaclului organizat de revista Convorbiri critice, unde scrierile sale vor fi apreciate de scriitori ca Mihail Sorbul şi Liviu Rebreanu.

Opera lui Minulescu face dovada unui artist plin de sensibilitate, pentru care muzicalitatea versului, sonoritatea şi imaginile senzoriale sunt atribute importante ale comunicării cu cititorul. A scris poezii, adunate în Romanţe pentru mai târziu”, De vorbă cu mine însumi, Strofe pentru toată lumea, volume în care emoţia, trăirile şi eroticul guvernează un univers al melancoliei şi senzualităţii dar şi al unei fine ironii tributare propriei personalităţi a autorului. A scris de asemenea piese de teatru cum ar fi Pleacă berzele şi Lulu Popescu, ce se vor juca pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, dar şi povestiri şi nuvele fantastice grupate în volume precum Casa cu geamuri portocalii şi Cetiţi-le noaptea. Romanele  Roşu galben şi albastru și Corigent la limba română, roman autobiografic, precum şi 3 şi cu Rezeda 4 i-au completat biografia literară. A condus publicaţiile Revista mea şi Insula şi a ocupat o perioadă funcţia de director general al artelor în Ministerul Artelor şi Cultelor. A fost căsătorit cu Claudia Millian, poetă şi dramaturgă cu care a avut o fiică, Mioara Minulescu, artist plastic. Ion Minulescu moare, în urma unui stop cardiac, la vârsta de 63 de ani, şi este înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

1172 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.