O cauză pierdută numită Hala Matache

Exclusiv

27 martie 2013

12:26

Scris de:

hala matacheCu mănuși sau fără? Cu cap sau fără? Cu suflet sau fără? Sunt întrebări pe care nu le poți evita dacă ești la curent cu viața Bucureștiului și te afectează ce se întâmplă în jur. Adică dacă nu cumva ești în zen. Iar românul, temperament și os latin, nu are un comportament social de tip zen. Dimpotrivă.

Românul se enervează și se implică. Felul în care se implică este, însă, o altă istorie. Să vedem, pe scurt, ce se petrece cu Hala Matache, spațiu al memoriei urbane și loc de legende bucureștene. Se întâmplă că el face parte din patrimoniul urbanistic, dar primește proiectul de demolare inițiat de Primăria Capitalei primește aviz de demolare de la Ministerul Culturii. Aviz pe care-l invocă, dar nu vrea să-l arate. Prin urmare, alimentează suspiciunea de fraudă sau abuz. Primăria începe demolarea pe nocturnă, în ciuda demersurilor insistente ale ONG-urilor iubitoare de patrimoniu. Susține că va păstra elemente artistice ale edificiului, pe care, de fapt, nici nu-l demolează, ci vrea să-l relocheze, ca să treacă nu știu ce stradă pe suprafața pe care stă Piața Matache, că e musai. Altă cale nici că există.

ONG-urile strigă, Primăria se apără prin comunicate pline de detalii, cotidianul francez Liberation scrie, dând dovadă de o ciudată, dar lăudabilă atenție față de urbanistica bucureșteană, că demolarea a început neanunțată. Planuri, aprobări, avize. Acesta este vocabularul folosit de preasa neaoșă, care preferă atitudinea căldicică – e mai sigur- și mai ia martor și câte un istoric moderat, cum e Adrian Majuru. Odiseea halei care a încins spiritele de ceva vreme, trezind din somnolare până și Uniunea Arhitecților din România, merge mai departe, pe ideea câinii latră, ursul trece. Ei scandează, noi venim cu tăvălugul. Ei vor hala cea veche, fiecare din motivele lui, noi vrem proiectul nostru de cosmetizare a orașului. Fiecare dintre părți are dreptate.

Cauza ONG-urilor este corectă: ele vor pur și simplu salvarea unui obiectiv de patrimoniu, cu farmecul lui. Valabil pentru nostalgici și paseiști, desigur. Cauza Primăriei este corectă: municipalitatea dorește reconfigurarea orașului, care se luptă fără cap și coadă în zona dintre trecut și viitor, adică într-un prezent incert și ezitant. Ce e de făcut?

În primul rând, poate că Primăria ar trebui să afle că modernitatea și modernizarea înglobează întotdeauna elemente din trecut și e la mintea cocoșului să fie așa. Nu trebuie să fii arhitect sau istoric ca să știi asta. Cu siguranță că Primăria știe, numai că are alte priorități decât salvarea patrimoniului. Orientată spre pragmatic, eficient și profitabil, a pus mâna pe o afacere și n-o interesează nostalgiile, reacțiile umorale ale unor pioni pe tabla de șah, bucureștenii. Ei sunt pionii vreunui mahăr care știe că zona Hala Matache e vad bun. Banal, dar adevărat. Mioritic și adevărat. Și ce fac bucureștenii revoltați? Trec pe-acolo haotic, câte o mână de oameni, sperând să convingă. Unii din pură indignare, alții din pură întâmplare, purtați la braț de vreun vecin care știe că demolarea e rea, nicidecum ceva despre valoarea Halei Matache. Făcut fără mănuși, fără cap și fără suflet, protestul firav al câtorva speriați n-are nicio șansă și, privit la rece, parcă-și pierde miza. Și e păcat, nu e de mirare. Românii nu au cultura protestului. Prinși în trândave metehne balcanice, sunt ca un foc de paie și patima li se ostoiește repede cu niscai reflecții din puțul gândirii, gen asta e ori așa a fost să fie. Obiceiul de a da vina pe o forță abstractă face bine la sănătate. Te scutește de întrebări și de posibile autoculpabilizări. Până mai vorbesc ei revoltați câteva zile, scuipând veșnica otravă în autoritățile veșnic nepăsătoare, necurate și incompetente, până se strâng să cugete la ce e de făcut concret pentru a-și duce la împlinire buna intenție, Hala Matache o s-o ia din loc. În zgomot de șantier, ei vor rămâne îngrijorați în locul gol, întrebându-se ce e de făcut.

1096 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.