O planetă numită Teatrul Balşoi

A fost odată

28 martie 2013

10:17

Scris de:

balsoi foto 2_bigOare ce artist nu şi-ar dori să evolueze în spectacole de balet sau operă pe scena Teatrului Balşoi din Moscova, una dintre cele mai importante instituţii de gen din lume ? Compania Balşoi Teatr (“Teatrul Mare”, tradus în limba română), a fost fondată la 28 martie 1776 de către prinţul Peter Urusov şi Michael Maddox, un antreprenor englez. Iniţial, spectacolele s-au desfăşurat în clădiri ce nu era proprietatea Imperiului (în vremea aceea toate teatrele se aflau în proprietatea ţarului), dar începând cu anul 1780, moment în care cei doi au preluat Teatrul Petrovka,  ele au fost găzduite de actuala clădire.

Operaţiunile de construire, au demarat în anul 1824 în Piaţa Teatrului, pe locul fostului Teatru Petrovka  distrus de incendiul din 1805 şi de armata franceză în 1812. Planurile clădirii au fost concepute de Joseph Bové (Osip Ivanovici), iar lucrările coordonate de arhitectul Andrei Mihailov (a construit şi Teatrul Malîi, tot în 1824).

Iniţial, celebrul teatru s-a numit Marele Teatru Imperial al Moscovei, funcţionând în paralel cu Marele Teatru Imperial Kamenny din Sankt Petersburg. În ziua de 25 octombrie 1825, a avut loc inaugurarea sa oficială, ocazie cu care a fost prezentat spectacolul de balet “Cendrillon” al compozitorului spaniol Fernando Sor. Pentru început, repertoriul va fi alcătuit în mare parte din opere ale compozitorilor ruşi, dar după anul 1840 pe afişele teatrului au început să figureze şi numele unor artişti străini. În 1853 un puternic incendiu a distrus sălile teatrului ce au fost  reconstruite după aceea, într-o manieră proprie, de arhitectul italian Alberto Camillo Cavos, fiul compozitorului şi dirijorului Catterino Cavos.

Pe 20 august 1856, Teatrul Balşoi s-a redeschis, fiind din acel moment martorul unora dintre cele mai importante evenimente artistice ale lumii. Astfel, aici şi-a prezentat în premieră Ceaikovski baletul “Lacul Lebedelor” (4 martie 1877, dirijor Semen Riabov, coregraf Julius Reisinger), operele “Voievodul” şi “Mazepa”. Tot aici publicul a putut vedea şi asculta în premieră lucrări ale lui Rahmaninov, Musorgski şi Şostakovici. Din anul 1919 teatrul a început să găzduiască şi concerte simfonice. Tot atunci numele i se va schimba din Teatrul Imperial (denumirea deranja autorităţile bolşevice) în Teatrul Academic de Stat. Va fi de nenumărate ori pe punctul de a fi închis, dar supravieţuieşte, ba mai mult, îşi va adăuga în zestrea de săli una nouă, Sala Beethoven (1921). Între 1921 şi 1923, teatrul va fi renovat de arhitectul Ivan Rerberg. Perioada post-stalinistă a reprezentat  pentru Teatrul Balşoi începutul unui drum spre celebritatea şi recunoaşterea internaţională, şcoala sa de balet devenind reper pentru arta şi cultura mondială. Balşoi Opera şi Balşoi Ballet, acesta din urmă cu peste 200 de artişti în componenţă, sunt printre cele mai vechi şi renumite companii de gen din lume. Personalităţi ca Galina Ulanova, Maya Plisetskaya sau Rudolf Nureyev formaţi la şcoala de balet a Teatrului Balşoi din Moscova, au scris istoria acestui templu în care măiestria şi bucuria de a dansa sunt coordonate fireşti şi majore ale existenţei umane. Începând cu anul 2005, Teatrul Balşoi a fost supus unui amplu proces de renovare care a durat şase ani. La 28 octombrie 2011 s-a redeschis, eveniment marcat printr-un spectacol de balet şi muzică din opere, la care printre artiştii invitaţi să cânte s-a aflat şi Angela Gheorghiu. De curând, această instituţie Teatrul Balşoi din Moscova s-a aflat în centrul atenţiei presei şi opiniei publice internaţionale. În ianuarie 2013, directorul artistic al teatrului, Serghei Filin, a fost atacat cu acid în apropierea locuinţei sale din Moscova, suferind arsuri de gradul trei pe faţă şi la ochi. Se pare că motivul ar fi de fapt intimidarea acestuia pentru a atribui preferenţial roluri. Un alt scandal a izbucnit în martie 2013 când o fostă balerină, Anastasia Volochkova, concediată în 2003 pe motive că se îngrăşase, a declarat în media rusă că i s-a propus în repetate rânduri, ca angajată a teatrului, să întreţină relaţii sexuale cu diverşi afacerişti, în cazul unui refuz nemaibeneficiind de spectacole sau turnee. Din declaraţiile balerinei reiese că unui astfel de şantaj a trebuit să facă faţă multe din colegele sale.

1388 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.