Sfinţii cuvioşi ucişi de saracini

Sfântul zilei

20 martie 2013

10:34

Scris de:

isus-hristosÎn secolul al VIII-lea, saracinii cotropeau adeseori împrejurimile Ierusalimului. Se aflau acolo, multe mânăstiri care au fost prădate şi distruse până în temelii de aceşti barbari. Aşa s-a întâmplat şi cu Mânăstirea Sf. Hariton care a căzut pradă urgiei acestor nelegiuiţi, fiind jefuită şi dărâmată până la ultima cărămidă. În ziua de 13 martie, saracinii au intrat şi în mânăstirea Sf. Sava cel sfinţit, cerând călugărilor toate odoarele de preţ ce se aflau acolo. Refuzând, o pare din ei au fost ucişi de săgeţile trase de cotropitori. Astfel şi-au găsit sfârşitul 13 din călugării aflaţi în chiliile lavrei (lavră – mânăstire mare care include mai multe chilii individuale), mulţi alţii au fost răniţi, iar chiliile prefăcute în scrum. Când au vrut să incendize şi biserica, s-au speriat văzând mulţimea care se apropia,  despre care credeau că este oastea trimisă din Ierusalim şi au rupt-o la fugă. Puţinii călugări rămaşi, au fost îngrijiţi de părintele Toma, un doctor iscusit.

Dar, saracinii nu au renunţat şi în joia mare, la 20 martie au fost din nou, mai numeroşi, la porţile mânăstirii, în care au intrat şi au început să schingiuiască pe cei care se mai aflau acolo. Puţinii rămaşi în viaţă, au fost târâţi în biserică unde, supuşi la chinuri cumplite, li s-a cerut să spună unde stau ascunse obiectele de preţ ale lavrei. Nimeni nu a vrut să spună nimic. Călugărului Ioan, care în mânăstire se milostivea de cei fără adăpost, i-au tăiat tendoanele de la mâini şi picioare, târându-l prin curte, pe pietrele ascuţite, până ce spatele s-a transformat în rană vie. Sfântul Serghie, care a reuşit să ascundă odoarele râvnite de nemernici, a fost prins, tăindu-i-se capul. O parte din călugări s-au refugiat într-o peşteră, de unde singur, Sfântul Patriciu a ieşit înaintea saracinilor spunându-le că e singurul rămas şi că este pregătit să moară. Dar barbarii l-au dus în mânăstire, alături de ceilalţi care se aflau prizonieri acolo pentru care au cerut drept răscumpărare 4000 de monede de aur şi obiectele sfinte ale bisericii.

Cum nu aveau bani, şi nici odoarele de gând să le dea, călugării au fost duşi într-o peşteră şi sufocaţi cu focul aprins la intrarea ei, de saracini. Au pierit atunci 18  oameni printre care şi sfinţii Ioan şi Patriciu, iar cei rămaşi, torturaţi în continuare, nu au spus nimic despre locul de taină. În cele din urmă barbarii au plecat, lăsând în urma lor trupurile fără de viaţă ale celor ce înduraseră atâtea. Mai apoi, în vinerea mare, seara, călugării de la celelalte mânăstiri aflate în preajmă, au luat trupurile martirilor şi le-au îngropat în biserică. Cei care au înfăptuit oribilele crime nu au scăpat de pedeapsa lui Dumnezeu, murind în chinurile unei molimi ce s-a abătut asupra lor, s-au mâncaţi de sălbăticiuni.

Etichete:
803 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.