Vinurile românilor și șprițul

Exercițiu de gândire

21 ianuarie 2013

1:43

Scris de: and

Trăim în era vitezei. Suntem oamenii informației și, adesea, victimele ei. Fără gândire, informația nu poate duce la cunoaștere. Fără cunoaștere, suntem neputincioși.

Zi de zi, cotidianul Epoca.ro își invită cititorii la un exercițiu de gândire, pornind de la o opinie pe o temă de actualitate, exprimată de o personalitate a timpului nostru sau de un gânditor din vremuri apuse.

„Vinurile românești sunt în general sau în totalitate bune, dar niciodată fabuloase. Arareori poți face cunoștință cu un vin ce ar putea fi considerat o descoperire. Proprietarii individuali produc doar cât le trebuie şi numai posesorii unor podgorii întinse fac eforturi de ameliorare a producției. Pe de altă parte, vinul pare să nu aibă gustul greu de sulf al majorității vinurilor sudice. Nicio asemănare nu poate fi remarcată între vinurile românești sau siciliene, ori cele din sudul Italiei. Unele vinuri sunt făcute cu struguri de Tokay importați, dar au o aromă diferită față de vonurile de Tokay. De regulă, totuși, vinurile roșii sunt mai interesante decât cele albe. (…)

Trebuie să mai adaug că românii par să mai aibă o mare deficiență de ape minerale, Borsecul fiind invariabilul răspuns la toate cererile. Sunt convins că ori n-au fost exploatate, ori românii preferă să bea vinul îndoit cu apa locală. E posibil ca vinul lor să nu capete atenția pe care o merită până când nu vor renunța la acest obicei.“

(Sir Sacheverell Sitwell, Călătorie în România, 1938)

645 vizualizari


Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.