2
0
S-au împlinit 169 de ani de la nașterea marelui compozitor Ciprian Porumbescu, ocazie cu care Opera Națională din București lansează cu fast, la Alba Iulia, opereta Crai Nou.
Opera Naţională Bucureşti le va prezenta ardelenilor un spectacol ce pune în evidenţă un compozitor sensibil, genial: Ciprian Porumbescu, la 169 de ani de la naşterea sa. Invitată de Primăria Municipiului Alba Iulia să participe la evenimentele care vor marca cei 100 de ani de la Încoronarea Regilor României, Opera Naţională Bucureşti va prezenta sâmbătă, 15 octombrie, ora 19:00, în variantă semi-staged, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, opereta „Crai Nou”.
Ciprian Porumbescu s-a născut la 14 octombrie 1853 în comuna Şipotele Sucevei, în familia preotului Iraclie Porumbescu. Muzica a intrat în inima micului Ciprian în casa părinţilor săi. Aflat la o clacă, a auzit un lăutar al satului care zicea cu foc din vioară. De atunci a stăruit pe lângă părinţi să-i cumpere o violină. Marea sa şansă a fost întâlnirea cu muzicologul Carol Miculi, profesor la Conservatorul din Lemberg şi discipol al lui Chopin. Carol Miculi şi-a petrecut câteva veri la Şipotele Sucevei. A fost găzduit chiar de tatăl lui Ciprian. Miculi i-a intuit talentul şi l-a familiarizat cu notele muzicale, apoi, peste câţiva ani, când preotul Iraclie a fost mutat la Stupca, Ciprian a luat primele lecţii de vioară la şcoala din Ilişeşti. Ulterior, la Gimnaziu, la Suceava, a început să studieze pianul şi orga.
Când punea mâna pe vioară, Ciprian devenea fenomenal.
Avea 20 de ani când a rămas fără mamă. A continuat să studieze, şi-a luat Bacalaureatul cu brio şi s-a înscris la Institutul Teologic de la Cernăuţi. Vioara nu mai avea secrete pentru el. La Seminar, studiile sale dădeau roade, prin compoziţii excepţionale liturgice. În toamna anului 1875 a fost deschisă Universitatea din Cernăuţi, iar studenţii români au constituit Societatea „Arboroasa”, (al cărui preşedinte a devenit Ciprian în ultimul an de Seminar). Talentat şi cu sufletul ancorat în cânt, Ciprian Porumbescu. a cunoscut-o pe Berta Gorgon, faţa pastorului evanghelic din Ilişeşti, de care s-a îndrăgostit. Cum familiile lor erau de confesiuni diferite, nu li s-a permis căsătoria, Berta fiind trimisă departe de Ciprian, în străinătate.
După ce şi-a finalizat studiile teologice, în luna octombrie 1877, membrii „Arboroasei” au fost arestaţi sub acuzaţia de înaltă trădare şi li s-a înscenat un proces. Ciprian a fost arestat din casa de la Stupca. Temniţa şi mâncarea proastă i-au determinat tuberculoza. Doar vioara, pe care ca reuşit să o ia în momentul arestării, i-a mai adus alinare. Ciprian a ieşit din temniţă cu moartea în piept. S-a întors la Universitatea din Cernăuţi. Cu mare greutate, a reuşit să meargă la Viena, la studii. De la Viena s-a întors la Braşov, ca profesor de muzică şi totodată dirijor la Biserica Sf. Nicolae, unde a compus opereta “Crai Nou”, compoziţie pe care a reprezentat-o, în 1882, cu un succes fulminant, fiind prima operetă românească concepută pe muzica lui Ciprian Porumbescu şi pe versurile lui Vasile Alecsandri. Premiera a avut loc la 11 martie 1882 în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Braşov (astăzi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), Spectacolul, uluitor, a fost montat în alte două reprezentaţii, în acelaşi an, la Braşov şi la Oraviţa. A fost un vis împlinit pentru Ciprian care i-a mărturisit tatălui său: „Şi astăzi, astăzi am ajuns să-mi văd dorinţa împlinită, mi-am văzut visul cu ochii, am avut aplauzele frenetice pentru opul meu, am auzit chemând sute de voci, pline de entuziasm, numele meu, m-am văzut ridicat, lăudat, măgulit, laureat. Ce să mai zic, ce să mai aştept de la viaţa mea, de la viitorul meu?” Cronica lui Aurel Mureșianu a subliniat la acel moment succesul primei operete naţionale: „Suntem siguri că mulţi vor aștepta cu nerăbdare ce cronică vom face reprezentaţiunii de sâmbătă și duminică a operetei „Crai Nou” (Lună Nouă) scrisă de Vasile Alecsandri pentru care domnul Ciprian Porumbescu, profesor de muzică la Gimnaziul român de aici, a compus muzica. Am asistat la amândouă reprezentaţiuni, dar trebuie să mărturisesc că puţine momente am putut dedica criticii, căci voiam să gustăm deplin bucuria ce simţeam la aspectul frumoaselor româncuţe, care cântau și jucau cu atâta graţie, de-ţi râdea inima în piept.” Opereta „Crai Nou” a constituit, aşadar, „una din creaţiile de popularitate ale muzicii profesioniste, contribuind la afirmarea compozitorului şi la ridicarea prestigiului muzicii naţionale” – după cum afirma muzicologul Octavian Lazăr Cosma.
De la Braşov, Ciprian avea să plece spre Italia, de unde s-a întors în ţară cu puţină vreme înainte de a părăsi această lume. La doar 30 de ani, la 6 iunie 1883, s-a stins în în braţele surorii sale, Mărioara, şi ale tatălui său, şoptindu-le: „Să nu lăsaţi muzica mea să moară!” Aşa cum i-a fost dorinţa, culorile drapelului românesc i-au fost aşezate pe cruce: “Iar când, fraţilor, m-oi duce/ De la voi, şi-o fi să mor/ Pe mormânt atunci să-mi puneţi/ Mândrul nostru tricolor”.
Opera Naţională Bucureşti îi cinsteşte memoria. La 169 de ani de la naşterea sa a conceput un spectacol excepţional care va fi aşezat în scenă la Alba Iulia, la 15 octombrie. Spectacolul a avut premiera la Bucureşti, însă va continua să încânte şi publicul din alte oraşe.
Managerul Operei Naţionale Bucureşti, explică importanţa operei genialului compozitor şi a operetei „Crai Nou”: „Nici măcar nu lecturasem libretul sau muzica în totalitatea ei. Comunismul a avut grijă ca acest compozitor şi muzica pe care el a compus-o să ajungă la mine în starea de demonetizare specifică tuturor materialelor de propagandă. Dar o înregistrare specială pe care am realizat-o la un moment dat cu una dintre ariile Dochiţei, m-a facut să descopăr un daimon al autorului şi al lucrării ce îşi proiecta silueta alături de marile spirite universale. De atunci, drumul parcurs alături de Ciprian Porumbescu, prin studiu, repetiţii şi imprimări speciale, mi-a reconfirmat revelaţia primelor intuiţii. A-l compara pe Ciprian Porumbescu cu George Enescu este la fel cum am dori sa stabilim dacă Henri Coanda este o personalitate mai importanta decât Traian Vuia. Şi, precum acesta din urmă, Ciprian Porumbescu, deşi nu a reuşit să treacă lanţul carpatic, a fost totuşi, primul compozitor român care a reuşit să zboare prin ceea ce a creat. Cred că, de acum încolo, este de datoria noastră să îl menţinem în zbor, acolo unde îi este locul.”
Regizor: Răzvan Ioan Dincă
Regizor secund: Raluca Popa
Scenograf decor: Adrian Damian
Scenograf costume: Iolanda Mutu
Coregraf: Violeta Dincă
Light design: Daniel Klinger
Video design: Dimitris Palade
Asistent coregrafie: Florin Tănase
Dirijor: Daniel Jinga
Orchestrații: Dan Dediu, John Walton, Cristian Lolea, Alexandru Butnaru
Inginer de sunet: Andrei Kerestely
Producător muzical: Vlad Vedeș
Distribuție:
Moș Corbu: Ion Dimieru
Ispravnicul: Radu Ion
Dochiţa: Oana Şerban
Bujor: Alexandru Constantin
Leonaş: Andrei Petre
Anica: Daniela Cârstea
Cu participarea Orchestrei, a Corului și a Baletului Operei Naționale București.
Sursa: Facebook Maria Monica Beca
https://porumbescu.org/2022/10/11/crainoubno/
Happy
0 %
Sad
0 %
Excited
50 %
Sleepy
0 %
Angry
0 %
Surprise
50 %
Acest articol este de fapt unul placut, care ajuta noii vizitatori web, care isi doresc in favoarea blogging-ului.
Crai Nou, o capodopera aparte a muzicii romanesti, in cadrul careia Ciprian Porumbescu a lasat o mesaj cultural autentic si actual. Asa ca nu ratati aceasta ocazie! Este punctul culminant al manifestarilor ce se vor desfasura la Alba Iulia, si o modalitate exceptionala de a celebra opera marelui compozitor Ciprian Porumbescu.