0
0
Cine plătește împrumutul UE de 90 miliarde pentru Ucraina?
Recent, Parlamentul European a aprobat un pachet financiar fără precedent. Este vorba despre un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Acesta este destinat sprijinirii finanțelor publice și consolidării apărării în anii 2026–2027.
Cine plătește cu adevărat pentru „ajutorul” de 90 de miliarde acordat Ucrainei?
Ceea ce nu se spune în discursul oficial este simplu.
Acești bani nu apar dintr-un miracol sau dintr-un buget „magic”.
Ei vin direct din buzunarele cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene.
Plătim noi, cei care lucrăm și contribuim.
Facem acest lucru prin taxele și impozitele noastre. Astfel finanțăm un stat care nu este membru al Uniunii Europene.
România, de exemplu, contribuie anual la bugetul UE cu sume de ordinul miliardelor. Prin urmare, este direct responsabilă pentru aceste finanțări.
Cei 90 de miliarde de euro vor fi împrumutați de Uniunea Europeană pe piețele de capital.
Împrumutul este susținut de bugetul UE. Nu este vorba despre bani „oferiți”, ci despre datorie comună.
În final, noi vom suporta costurile dobânzilor și rambursarea.
Oficial, se spune că Ucraina va rambursa împrumutul după primirea despăgubirilor de război.
Aceste despăgubiri ar trebui să vină de la Rusia.
Totuși, acest scenariu este o iluzie politică.Nu reprezintă o garanție clară. Până atunci, noi plătim dobânzile. În practică, riscul de neplată rămâne la contribuabilii europeni.
În al doilea rând, acest împrumut se adaugă unui sprijin deja existent.
UE oferă de ani de zile ajutor financiar, umanitar și militar Ucrainei.
Acest lucru se întâmplă fără ca Ucraina să fie membru cu drepturi depline.
Întrebarea fundamentală rămâne clară.
De ce un stat din afara Uniunii este finanțat masiv prin datorie comună?
Dacă cetățenii ar fi fost invitați să accepte voluntar acest sprijin, situația era diferită.
Ar fi fost o decizie politică discutabilă, dar legitimă.
În realitate, decizia este impusă prin mecanisme birocratice ale UE.
Există puțin control democratic real din partea populației.
La nivel practic, familiile și întreprinderile din UE se confruntă cu costuri crescute.
Ele resimt inflația și presiunea fiscală.
În acest context, liderii europeni aleg să crească datoria.
Aceasta este folosită pentru a susține un stat din afara Uniunii.
Nu există claritate privind beneficiile concrete pentru cetățeni.
Nu există nici certitudine privind eventuale despăgubiri din partea Federației Ruse.
