Deputatul Mihai-Ioan Lasca, plângere penală pe numele procurorului care l-a anchetat la DIICOT Oradea

ASLAN Dan 1
1 0

Președintele Partidului Patrioților Poporului Român (PPR), deputatul Mihai Lasca i-a facut plangere penala procurorului DIICOT Adrian Pantea pentru represiune nedreapta. Pantea a obtinut arestarea preventiva a lui Lasca in 2013, timp de 3 luni, acuzandu-l de clonare de carduri. Rechizitoriul initial a picat in camera preliminara. Prin noul rechizitoriu, emis in 2018, Pantea a clasat acuzatia, trimitandu-l in judecata pe Lasca pentru trafic de migranti, fapta inexistenta in ordonanta de retinere. În 2023, Mihai Lasca a fost achitat, conform Luju.ro.

 

Deputatul Mihai-Ioan Lasca cere ca procurorul DIICOT Adrian-Constantin Pantea sa raspunda penal pentru represiune nedreapta (art. 283 Cod penal), din cauza unui dosar in care l-a retinut abuziv pe politician.

Dupa cum ati citit in Lumea Justitiei, Lasca a fost achitat in prima instanta la 4 iulie 2023 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un dosar vizand pretinsa constituire a unui grup infractional organizat (GIO) care ar fi urmat sa se ocupe cu traficul de migranti.

Problema este ca initial, in 2013, dosarul avea in vedere un cu totul alt asa-zis grup infractional organizat: mai exact, unul care s-ar fi ocupat cu clonarea cardurilor (skimming). La 12 iulie 2013, Pantea l-a retinut pe Lasca, obtinandu-i arestarea preventiva timp de trei luni si trimitandu-l in judecata abia in 2016, prin rechizitoriul nr. 111/D/P/2013. In 2017, acest dosar initial a fost restituit la parchet de catre judecatorii de camera preliminara de la Curtea de Apel Oradea.

In 2018, prin acelasi rechizitoriu nr. 111/D/P/2013 (vezi facsimil 1), alt procuror DIICOT – Ciprian-Horia Puie – l-a trimis in judecata pe Mihai Lasca pentru o cu totul alta acuzatie: respectiv constituire a unui grup infractional organizat care s-ar fi ocupat cu traficul de migranti. Deci nu si pentru acuzatia pentru care Lasca fusese arestat.

Aceasta fapta de grup infractional organizat care se ocupa cu traficul de migranti nu aparea in cauza initiala. In schimb, acuzatia de GIO cu skimming (pentru care Mihai Lasca a fost initial arestat) a fost clasata in temeiul art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedura penala: „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea” (vezi facsimil 2).


Prezentam plangerea penala a deputatului Ioan Lasca impotriva procurorului Adrian Pantea:

In fapt, in dosarul penal nr. 481/111/2016, inregistrat la Tribunalul Bihor, subsemnatul am fost trimis in judecata prin rechizitoriul emis la data de 01.02.2016, imputandu-se subsemnatului ca sunt acuzat de savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, prev si ped. de art. 367 alin. 1 Cod pen., efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos, fapta prev. si ped. de art. 250 alin. 3 Cod pen., dar si falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata, fapta prevazuta si ped. de art. 311 Cod penal.

Starea de fapt retinuta in cuprinsul rechizitoriului s-a bazat pe rationamente deductive eronate si interpretari malitioase ale unor probe din dosar, dedublate de numeroase incalcari ale dreptului persoanei acuzate la un proces echitabil, in sensul art. 6 par. 1 din Convetie.

Astfel, in dosarul nr. 88/D/P/2013 al DIICOT ST Oradea s-a dispus inceperea urmaririi penale cu privire la anumite activitati caracterizate de o eventuala calauzire a cetateni afro-asiatici, prin raportare la art. 367 Cod penal si art. 263 alin. 1 si 2 Cod penal.

In dosarul respectiv s-au efectuat o serie de acte de urmarire penala, in urma carora nu a rezultat incontestabil o activitate infractionala si care sa se incadreze in sfera ilicitului penal, sens in care, prin ordonanta procurorului din 18 septembrie 2014, s-a dispus reunirea cauzei cu nr. 88/P/D/2013 al DIICOT ST Oradea la dosarul nr. 111/D/P/2013 din cadrul aceleiasi structuri teritoriale, in speranta unei mai bune administrari a activitatii de urmarire penala, fapt ce s-a dovedit a conduce spre contrariul idealului de buna administrare a justitiei.

In dosarul nr. 111/D/P/2013, s-a dispus arestarea mea, stare preventiva ce a durat nu mai putin de 3 luni, in conditiile in care nu exista nici o proba clara ce ar putea stabili implicarea mea in activitati de skimming ori contrafacere a unor carduri bancare si folosirea acestora in vederea achizitionarii de diverse bunuri. Aceasta masura a incetat abia in urma unei confruntari realizate cu coinculpatul Bejusca Ioan Gheorghe, activitate cuprinsa in procesul verbal de confruntare din 23.05.2013.

Mi-am sustinut in permanenta nevinovatia sub acest aspect, explicand de fiecare data cand a existat posibilitatea la ce am facut referire pe parcursul discutiilor purtate cu diverse persoane, unele inculpate in prezentul dosar.

In incheierea Tribunalului Bihor, pronuntata in data de 28.03.2013, dosar nr. 3535/111/2013 – obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.), se consemneaza in mod eronat, plecand de la situatia de fapt gresit stabilita de procuror in dosar nr. 111/D/P/2013 (disjuns din 53/D/P/2012 al DIICOT ST Oradea), si dincolo de aprecierile superflue ale organului de urmarire penala privind explicatiile relativ implauzibile oferite de subsemnatul, ca as fi beneficiat de sume de bani, urmare a unei activitati de skimming, existand transferuri bancare prin Western Union din Franta, in intervalul 04.01. – 04.10.2012.

Aspectul privind sumele de bani transmise prin Western Union a fost clarificat in mod definitiv prin tabelul depus la dosarul cauzei, din care reiese ca toate sumele transferate (in total 1.750 euro) in perioada 04.01-04.10.2012 provin de la fratele meu, Lasca Florin, persoana straina de orice activitate cercetata in vreun dosar penal.

In urma unui rationament deductiv eronat, instanta care a dispus arestarea mea si mai apoi cea care a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar au apreciat ca as face parte din grupul infractional cercetat in dosarul nr. 53/D/P/2012 (disjuns ulterior in 111/D/P/2013), desi nu au existat indicii temeinice, cu atat mai putin probe care sa contureze participatia subsemnatului la activitatea cercetata in dos. 53/D/P/2012.

S-a incuviintat si desfasurat impotriva subsemnatului o perchezitie domiciliara, au fost ridicate o serie de bunuri si echipamente electronice, care au format obiectului unei perchezitii informatice, activitate descrisa in procesul verbal din 17 aprilie 2013 efectuat de Inspectori principali de politie Dinu Adrian si Buzas Calin, in urma careia nu au fost gasite nici un fel de date informatice care sa sustina acuzatiile de skimming (fraudarea instrumentelor de plata electronice).

Prin incheierea penala nr. 27/CCP/2017 pronuntata in contestatie in procedura camerei preliminare la data de 01 martie 2017, dosar penal nr. 481/111/2016/a1, judecatori din cadrul Curtii de Apel Oradea au constatat ca rechizitoriul intocmit cu privire la subsemnatul este nelegal emis, iar dosarul a fost apoi definitiv restituit la organul de urmarire penala.

Ulterior, la data de 23 iulie 2018, s-a emis din nou rechizitoriu in dosarul penal nr. 111/D/P/2013 al DIICOT ST Oradea, ocazie cu care am fost din nou trimis in judecata intr-o maniera indoielnica, insa de aceasta data doar pentru infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art. 367 Cod penal, dispunandu-se prin acelasi act, la pct. XIII din rechizitoriu, clasarea cauzei fata de subsemnatul pentru acuzatiile in baza carora am fost arestat in anul 2013, iar apoi in anul 2016 trimis in judecata, respectiv – falsificare de titluri de credit si instrumente de plata, prev. de art. 311 al. 2 Cod penal, efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. 3 Cod penal, dar si constituire de grup infractional organizat in legatura cu aceste fapte.

Vazand prevederile art. art. 283 Cod penal:

‘Represiunea nedreapta

(1) Fapta de a pune in miscare actiunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite in judecata o persoana, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. (2) Retinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica’,

apreciez ca sunt victima infractiunii de represiune nedreapta, atat in forma prevazuta la alineatul 1, prin punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a subsemnatului, cat si in forma prevazuta de aliniatul 2, sub forma formularii propunerii si ulterior arestarii subsemnatului pentru o perioada de aproape 3 luni, cunoscandu-se ca subsemnatul sunt nevinovat pentru acuzatiile care au servit la fundamentarea propunerii de arestare preventiva.

In urma instrumentarii dosarului 111/D/P/2011 de catre un alt procuror DIICOT ST Oradea, ulterior restituirii din camera preliminara, au disparul in mod subit acuzatiile in baza carora am fost arestat in anul 2013, iar apoi in anul 2016 trimis in judecata, respectiv – falsificare de titluri de credit si instrumente de plata, prev. de art. 311 al. 2 Cod penal, efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. 3 Cod penal, dar si constituire de grup infractional organizat in legatura cu aceste fapte, fapt care intareste sustinerile subsemnatului in legatura cu savarsirea impotriva mea a infractiunii de represiune nedreapta.

Solicit efectuarea cu celeritate de cercetari pentru stabilirea imprejurarilor complete in legatura cu fapta sesizata si apoi tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate.

In sustinerea celor expuse, depun inscrisuri din care rezulta pozitia consecventa a subsemnatului de nevinovatie in legatura cu acuzatiile aduse impotriva mea in dosarul 111/D/P/2013, trimise atat conducerii DIICOT ST Oradea, cat si Inspectiei Judiciare si Consiliului Superior al Magistraturii, extras din rechitoriile prin care subsemnatul am fost trimis in judecata in dosarele penala de instanta 481/111/2016 si 2151/111/2018, extras incheiere penala nr. 27/CCP/01.03.2017 pronuntata in contestatie in procedura camerei preliminare de Curtea de Apel Oradea”.

 

 

Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
100 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

One thought on “Deputatul Mihai-Ioan Lasca, plângere penală pe numele procurorului care l-a anchetat la DIICOT Oradea

  1. Activitati nelegale care nu se regasesc si nu sunt descrise in probele dosarului ori chiar sunt desfiintate academic de factorii de investigatie avizabili. Procedura contractului de cazare nu se aplica instructiunilor normative si judiciare. Statutul juri foi nu permite verificarea incriminarilor spre care sunt confundate probele si probele judiciare.
    Cu toate acestea, procurorul DIICOT a dispus masuri privative de libertate in legatura cu persoana mea. Ulterior, ca urmare a procesului penal, am fost achitat de toate acuzatiile. In mod nejustificat, ingerind si bazand pe probe fabricate cu aspect gresit si interpretari gresite, procurorul DIICOT a incadrat infractiuni in dezacuariand deresene, leviratele dostrite de convorbiri intre persoane pacersikolicitiste pe zutra. Din actele mai sus mentionate rezulta un abuz al procurorului DIICOT deoarece, desi proba din dosar care ar fi incriminat existenta unui grup infractional organizat cu scopul de a trafica migranti este considerata inexistenta, totusi, procurorul persista in considerarea mea ca fiind vinovat de acuzatia respectiva, incalcand astfel dispozitiile legale si principiile dreptului la un proces echitabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Președintele PNȚCD, Aurelian Pavelescu: 'Ne aflăm azi într-un moment critic, fiind confirmată victoria Rusiei pe câmpul de luptă și schimbarea din temelii a ordinii mondiale'

Președintele PNȚCD, Aurelian Pavelescu, atrage atenția că războiul din Ucraina va schimba din temelii ordinea mondială. ”PROPAGANDA ÎN CRIZĂ – CE POATE URMA? Acel 24 februarie 2022, ziua invaziei Federației Ruse în Ucraina, va fi subiect de studiu pentru generații. Narativul occidental că Putin are întreaga responsabilitate nu este adevărat, […]