Președintele PNȚCD, Aurelian Pavelescu, a vorbit despre situația gravă în care se află TAROM: ”Cifrele și datoriile Tarom arată de parcă o nouă pandemie a început în vara aceasta”.
”De ce a ajuns să zboare Tarom într-o aripă?
În toată lumea, transporturile și companiile aeriene și-au revenit, încet-încet, după criza provocată de COVID-19. La noi, cifrele și datoriile Tarom arată de parcă o nouă pandemie a început în vara aceasta.
Recent, compania noastră națională a renunțat să mai opereze curse pe ruta București-Londra și retur, ca să mai scoată niște bani din vânzarea sloturilor orare de pe aeroportul Heathrow. Șefii Tarom, mari specialiști, au bălmăjit ceva despre eficientizare, restructurare și eliminarea unei rute nerentabile.
Să mai dăm niște amănunte de nespecialiști despre această rută „nerentabilă”, care era operată de Tarom de 40 de ani:
Aeroportul Heathrow este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume, un nod aviatic ce asigură conexiuni cu sute de alte destinații.
În Marea Britanie trăiesc peste un milion de români, circa 500.000 dintre aceștia locuind în zona metropolitană a Londrei.
În această situație, te întrebi ce condiții sunt necesare pentru ca Tarom să găsească, totuși, o rută rentabilă. În realitate, problemele Tarom nu sunt destinațiile finale, cum ar fi New York (altă rută anulată de curând), ci punctul de plecare.
Tarom lucrează în București de parcă ar opera pe un teatru de război , nu acasă.
Întâi, plătește chirii zdravene pe terenuri. Prin anul 2000, compania avea vreo 25 de hectare de teren în proprietate. Dar, a venit Anca Boagiu, ministrul Transporturilor favorit a lui Traian Băsescu, care a transferat terenurile la Compania Națională Aeroporturi București. Așa s-a ajuns la performanța ca o companie a statului să plătească chirii mari la altă companie a statului.
Apoi, după ce s-au externalizat toate serviciile profitabile, de la reparații la catering-ul cu masa în avion , s-a umflat schema de personal, cu pile, cunoștințe, relații.
S-a pus la punct chiar un mecanism mascat de pensionare , printr-un examen medical la un singur institut și trecerea multor angajați în categoria „inapt de zbor”. Asta presupune ori mutarea în birouri, ori plata unei rente de 3.000 lei/lună pe viață. Apoi, s-au umflat la maxim plățile pentru serviciile existente.
În 2018, Werner Wolff, directorul de atunci al Tarom, provenit din mediul privat, constata că asigurările pentru personalul companiei costă de cinci-șase ori mai mult comparativ cu alte companii similare.
Pentru combustibili, Tarom plătea, în București, prețuri cu 20% mai mari decât prin Occident. Acum nu vă gândiți că, în România, explodase prețul benzinei de avion. Explodase doar unde trebuie. Companiile străine care își alimentau avioanele la București plăteau, cum e normal, prețuri mult mai mici decât Tarom.
După aceste dezvăluiri, a fost scandal , s-au promis anchete. În final, s-au luat măsuri. S-a schimbat directorul, vorbea prea mult.”, a scris Aurelian PAVELESCU pe pagina sa de Facebook.