Această apariție publicistică are o valoare excepțională nu numai pentru Țară Almajului ci pentru afirmarea mișcării de afirmare a identitaii locale românești, a „specificului” românesc,în general.
Părintele Vasile Popovici,autorul monografiei, a păstorit în satul Patas din ultimul sfert al veacului al XIX-lea și până în 1929.El era coborâtor dintr-un șir de preoți „grăniceri” și a fost tată și bunic de preot și învățător.
Patasul este un sat așezat în Valea Almajului,din Banatul muntos,care nu este altă decât o „țară” românească,”un cnezat de vale”,al cărui început nu poate fi așezat altunde decât în vremea imediat post edenică.De altfel autorul arată limpede că satul,pomenit în documente încă în veacul al XV-lea,s-a alcătuit din așezări anterioare care au „roit”,după modelul satelor românești.Urmele acelor așezări anterioare erau vizibile la dată când părintele Vasile Popovici își alcătuia monografia.
Lucrarea adresează aspecte diverse; istorie,statistică, viață economică,viață socială,viață culturală.Numeroasele statistici,informație exactă(nume de familii,de locuri),informațiile despre port,obiceiuri culinare,etc.,fac din această lucrare un document istoric cu valoare și semnificație cărturărească veșnică.Fără îndoială că cele mai emoționante sunt paginile care cuprind descrierea obiceiurilor locale:la naștere,nuntă,moarte și la diferite ocazii: Crăciun,An Nou,Paște,Sfântul Gheorghe,Sânziene,etc.
„Monografia comunei Patas” este un document istoric excepțional.Ea este de fapt o cronică de sat scrisă cu smerenie și cu o dragoste și înțelegere a viețîi românești pe care puțini o mai au azi.Împrejurarea că monografia a fost scrisă în superbă și eroică limba a intelectualității ardealo-banatice de dinainte de „Marea Unire” ii conferă o dimensiune specială.
Preotul Vasile Popovici nu a făcut istorie,el a făcut ceeace doar marii poeți pot înfăptui:”cu-n fir pe care-l trag din stele/ei leagă vremile „ntre ele.”
Alexandru Nemoianu
Istoric
USA